13 noiembrie 2010

Speranta


eu sunt un fel de amestec omogen cu esecul.
ma amuz de mine si nu ma inteleg.
cad dar mereu ma ridic.

eu sunt Ada.
nu stiu sa urasc.
nu vreau sa urasc.

am avut odata impresia ca urasc.
dar, nu sunt in stare.

in fiecare seara la ultima tigara inainte sa intru in casa, privesc stelele si le multumesc.
imi zambesc de acolo de sus.
poate intr-o zi o sa fiu si eu o stea .

vorbeam de sentimente.
cand eram mica credeam ca in viata poti sa iubesti o singura data cu adevarat.
o singura iubire.
un singur el.

de cand mi-am dat seama ca nu se merita, beau in fiecare dimineata insecticid impotriva fluturilor de stomac.
o perioada am incetat sa mai beau pentru ca mi se facuse dor sa imi mai roada din stomac.
si incepusera sa apara fluturi.
mai mari, mai mici.
de toate culorile.
dar m-am speriat, i-am gonit prin gaurile facute de el.
acum m-am hotarat, o sa iau un sac de ciment si o sa astup gaurile.
o sa ma joc cu cimentul.
poate imi fac si o inima, ca a mea s-a stricat.
o inima frumoasa.
din ciment amestecat cu praf.

semnez in calendar.
azi ziua inimii mele.
si sti ce e frumos?
ca a aparut un el care si-a semnat pe inima mea numele lui.

imi arunc hainele si raman goala.
imi place sa dorm goala pe nor de puf.
pana acum dormeam doar in patul meu cu arcuri iesite care imi sfasiau spatele si sufletul,
dar norii mei sunt moi si imi gadila trupul in zbor.

plec din lumea voastra.
demisionez de tot.
nu mai sunt om.
azi sunt un zmeu.
si am gasit pe cineva sa-mi tina sfoara.
o sa zbor libera.

ramai cu bine tu lume trista.



P.S: cand ma intorc promit sa-ti cumpar un bax de acuarele sa te pictezi in culorile mele :)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu