Cafea

Printre aburi de cafea, un gand pleaca de la mine
Sa-ti spuna "Buna dimineata" si ca-mi este dor de tine..
Nu imi mai aprind tigara, mirosul tau as vrea sa-l simt
In aceasta dimineata, distantele vreau sa le-nving!
Cafeaua ta e dulce tare, asa cum iti place tie
Este 7 dimineata, "bun venit melancolie"!
A mea, nu stiu din ce motiv, a ramas putin amara
O fi de la acele lacrimi ce au fost varsate-aseara.
Stau la aceeasi masa si tinand cafeaua-n mana,
Te vad venind spre mine si observ ca inca..
Imi zambesti dulce, deci iti zambesc si eu
Stiu ca-n fiecare dimineata vei fi aici, mereu.

                                                                                                       

Ura ?

Si are tot dreptul sa ma urasca..
Eu niciodata nu am stiut nici macar..
                                           ..sa iubesc
Nu am stiut decat sa cer..
Si sa ofer.. mai putin..
Dar, acum cand stiu cat de mult
                                          ..ma uraste,
Simt ca sufletul meu e speriat
E gol...
Stiu ca eu l-am facut sa ma urasca
Stiu ca merit asta...
Uraste-ma, oricat de mult vrei..
Zi-mi sa plec si voi pleca
Dar niciodata... nu vom putea sterge
Ceea ce a fost intre noi.. !

Promit !

El ma saruta de noapte buna si dimineata imi spune "te iubesc".

Promit ca intr-o zi vei fi real..

P.S: si prietenii imaginari exista:)

Din buzunar

eu ma ametesc numai privind spre cer si azi imi vad deschis spre gol, un bec, eu n-am lumina, mi-au taiat-o intr o zi, pe motiv ca n-o platesc,

am intuneric intr-un ghiveci plin cu namol si-l ud in fiecare zi cate un pic,

sa creasca-n jos pana la sol,

si oamenii de-i tin transati, nu-si amintesc ca sunt cuprinsi de balele din sufletul scarbit,

al unui autist demult plecat din lumea asta de... oameni scursi. 

se cred umblati prin univers doar cu o mana de namol, tot din ghiveci,

eu nu mai am nici umbra si moartea mi-e prietena la transat,

n-am nici durerea, am dat-o la schimb pe o bucata de carbit,

si zac acum far` de sudoare intinsa ca moarta pe sub podea,

in ce va fi, nu ma mai stiu,

si merg pe coapsele de ceara ale destinului murdar

si de ma spal azi, in trecut raman murdara,

nu am decat un gol in buzunar, ce-l folosesc ca vestiar

cand ma lovesc de petele din oameni fara fir,

sunt ca o poza din album, ma sterg cu anii ce-mi masoara-n jar

din viata-mi scurta..
...

Nevinovata

Dezbraca-ma de secrete ca sa ma poti imbraca in minciuna. Atinteste-ti privirile in ochii mei. Doar asa poti fi sigur ca ti-ai atins scopul. Doar asa pot fi sigura ca nu am de ce sa cred in tine.

Saruta-ma cu tandrete ca sa ma poti sfasia cu nepasarea. Tine-mi capul intre palme, degetele prin parul meu. E nevoie doar de un gest ca sa-mi castigi increderea. E nevoie doar de un gest ca sa ajung sa nu regret nimic.

Promite-mi o noapte inocenta in bratele tale. Lipeste-ti usor buzele de fruntea mea de visatoare. Intr-o clipa o sa ma desprind din bratele tale. Intr-o clipa o sa fiu din nou a ta...

E imaginatia mea

Stii de ce imi aduce aminte fumul de tigara? 

asa firav, gri, ridicandu-se

intotdeauna spre cer, schimbandu-si mereu directia si incontrolabil? 

...de viata.

 Viata este la fel de incontrolabila ca si fumul de tigara. 

viata este un fum...

ce a fost inaintea ei? ce va fi dupa ea? este o viata si atat...

un fum... n-a fost, este si nu va mai fi.

si atunci... atunci ce rost are?

simt o nevoia  de  a simti o tigara intre degete, de a ma uita la felul in care arde, la fumul

care se ridica lent si continuu in sus ca si cum te-ai astepta sa ajunga pana in rai. 

si in felul asta sa se creeze o scurta si firava legatura intre mine si

ceruri...

Daca toata viata asta nu este decat un fum atunci ce sunt problemele? 

problemele nu exista...

problemele sunt numai inchipuiri ale mintii mele. 

problemele sunt obsesii. 

daca ai o problema inseamna ca ai ceva 

peste care nu poti sa treci,

care iti acapareaza din ce in ce mai mult timp. 

ai o obsesie. 

te intorci mereu

la ea si incerci sa o rezolvi...

problemele sunt obsesii...

Nu.

 Daca traiesti, profiti de timpul pe care il ai.

 Daca nu traiesti atunci degeaba traiesti.

 In ambele cazuri nu conteaza durata. c

onteaza numai felul in care traiesti.

traieste viata....

Traieste.

 Fii constient de fiecare moment din ea. 

Gandeste-te ca fiecare fractiune de

 secunda care trece, nu se va mai intoarce niciodata. 

Nu poti intoarce fumul in tigara... 

traieste viata....

traieste-o pentru ca este singurul lucru pe care il

ai cu adevarat....

dar pe care nu il controlezi tu...

bucura-te de momentul

existentei tale pentru ca viata nu conteaza cat de lunga este... conteaza ce faci

cu ea. 

cum o traiesti.. cum o simti.

 Tigara se va stinge...

 Si ce vei face atunci?

 Ce vei face cand sursa existentei tale nu mai exista? 

Ce ai putea sa faci?

 Ai putea sa te imprastii in tot aerul... esti fum... nu existi cu adevarat... 

nu ai existat cu adevarat..

Prin urmare nici nu vei mai exista.

...sau poti sa crezi ca fumul de tigara care se indreapta atat de lent si de

firav in sus, ca si cum ar tinde sa atinga raiul.. chiar il va atinge.

suntem niste tigari care ne ardem lent si chinuitor pentru ca fumul nostru sa

poata ajunga in rai.

viata e un fum...

un fum care se duce incet spre ceruri...

8 intors !

iubitule, 

ai observat ca atunci

cand ma iei in brate

zapada din jurul nostru se topeste

si noua ne cad hainele?

oamenii cred

ca noi suntem canibali,

caci ne devoram cu pofta

din priviri.

ei au uitat,

ca iubirea cea mai pura

e cea groteasca?

astazi, 

poti sa-mi mananci urechile..

aud destul de bine

si prin ale tale.

si toate astea..

pentru ca ”te iubesc” are 8 litere.

iar 8-ul intors este infinit.

Nu !

Stiu, vreau sa fie ultima oara cand sa-ti soptesc ca te iubesc si nu-mi reuseste. 

Sper sa beau cafeaua si sa-mi fumez tigara maine dimineata si sa nu-mi aduc aminte de nimic. 

Cafeaua e buna in exces. 

Sper sa nu fiu inchisa undeva din cauza ei intr-o zi. 

Da, intr-o zi voi ceda. 

Dar nu astazi !


Ma crezi ?

Frica de.. viata !

Mi-e frica, pentru ca am sa cresc si n-am sa fiu destul de mare,
Mi-e frica, pentru ca am sa ma sting usor din viata, precum o stinsa lumanare.
Mi-e frica, pentru ca am sa fiu singura pe un culoar strain in ceata,
Mi-e frica de ziua in care o sa-mi beau singura cafeaua in friguroasa dimineata.
Mi-e frica de momentele cand vreau inapoi anumite clipe,
Mi-e frica de amintiri, pentru ca sunt adanc infipte sus, acolo in minte.
Mi-e frica, pentru ca voi lasa totul, pentru a avea alte lucruri,
Mi-e frica, pentru ca voi fi nevoita sa las ce iubesc, pentru c-am sa plec de unde sunt, departe-n alte locuri.
Mi-e frica, pentru ca va trebui sa fiu puternica, atunci cand voi afla ca nu voi mai fi,
Mi-e frica de clipa cand ma voi gandi la viitor privind in gol, iar timpul se va risipi.
Mi-e frica, pentru ca au sa vina nopti in care nu voi mai putea dormi,
Mi-e frica, pentru ca ma voi schimba. Ce anume? De ce? 
Dar cel mai mult, de ceea ce voi deveni?
Mi-e frica de mine si de cei din jur ce inca nu i-am intalnit,
Mi-e frica, pentru ca am sa plang, cand o s-aud glasul baiatului ce odata l-am iubit.
Mi-e frica de viata pentru ca nu stii unde te duce,
Mi-e frica de ziua in care, in loc de friguroasa dimineata la cafea sa tac, am sa tac sub cruce.

Clipe

Se intampla in viata sa iubesti dar sa fi ranit..

iti iei viata de la capat, vrei sa uiti tot, dar amintirile sunt mereu in inima ta amintindu-ti ca iubirea este cel mai frumos lucru care te poate condamna la suferinta .

Acum e tarziu, sa mai adaug ceva la tot ce a fost frumos..sau depanat atatea amintiri, atatea ganduri frumoase, atatea clipe minunate intr-un timp asa de scurt..

Am colindat cu tine printre imgini pline de frumusete, imagini asa de placute pe care nu am cum sa le uit vreodata.

Ma intreb mereu acelasi lucru de ce trebuie sa iubim atat de mult persoane cu care nu putem fi daca nu suntem facuti unul pt celalalt..? 

De ce ne-am intalnit? 

De ce a trebuit sa vii in viata mea si sa patrunzi atat de adanc in sufletul meu? … daca nu am fost aleasa inimii tale..

De ce sufletul de multe ori ti-l ia tocmai acela care nu are nevoie de el? 

Oare exista dragoste absoluta? 

Sau ochii care nu se vad se uita?

Cand imi amintesc clipele petrecute impreuna imi vine sa mor de dorul lor. A fost un vis aproape implinit! m-am lasat purtata de glasuri pe aripile amintirilor, ca sa retraiesc inca o data clipa noastra..

Imi amintesc primele clipe in care ne-am cunoscut, clipele pe care le-am petrecut impreuna, toate acele zile in care mergeam tinandu-ne de mana, pe jos pana acasa si povesteam, primele momente petrecute impreuna ca iubiti, 

nu voi uita primul sarut, clipa cand in brate ne strageam si simteam cum iti batea inima, cum ne alintam si ne sarutam.. 

cat de dulce putea fii sarutul tau… cat de mult imi placeau ochii tai verzi si patrunzatori, parul tau, gurita ta.. cat de mult te iubeam.. si inca te mai iubesc..

Dar tu cum ai putut sa uiti asa ceva? cum mami? cum?

 A fost o parte din visul la care am visat o viata intreaga. 

Pentru un moment imi venea sa plang de fericire, credeam ca tu esti persoana la care visam de atata timp, asa cum ai spus si tu.. 

Am stiut de la bun inceput ca vei pleca, dar inima mea a refuzat sa creada ca ne vom desparti. 

Visam alaturi de tine, insa acum mi s-au spulberat toate visele.

Nu credeam ca ultimul sarut va fii atat de plin de suferinta..

Imaginea ta imi apare in minte de multe ori.. apari ca un inger.. Te uiti la mine cu blandete, imi zambesti ca atunci.. si..dispari!

Acum sper ca esti fericit, stiu ca nu mai insemn nimic pentru tine, dar ma multumesc sa stiu c-a fost candva.. ceva intre noi si ca am trait amandoi acelasi vis..

Sper sa nu ajungi sa suferi asa cum sufar eu…

In sufletul meu va ramane mereu acel sarut dulce cu care mi-ai furat inima..

Iar numele tau este scris in inima mea el va ramane acolo pentru todeauna..

Vei fii mereu o amintire frumoasa pe care seara de seara o sa mi-o amintesc..

un gand care va ramane in mintea mea si in sufletul meu o viata intreaga, pentru ca asa cum ti-am zis ai fost cel mai bun si mai scump suflet de om pe care l-am intalnit vreodata.. alaturi de tine am petrecut cele mai frumoase clipe din viata mea..

De ce am crezut ca tu esti ingerul pe care m-i la trimis Dumnezeu? 

Ce te-a facut sa crezi ca nu esti tu persoana care imi apartine ?

Cateodata noaptea te visez.. ca te tin in brate si ca te strang la piept.. 

as face orice sa nu ma mai pot trezi din acel vis frumos.. 

as dormi o viata intreaga pentru ca stiu ca daca deschid ochii si ma uit langa mine tu nu mai esti.. visez ca te voi avea inapoi odata..ca voi retrai acele clipe minunate..in care sa iti mai aud glasul cum imi sopteste “te iubesc” visez ca te strang iar la piept si ca simt cum iti bate inima si imi soptesti ca bate numai pentru mine.

O singura data in viata gasesti dragostea adevarata!

si asta daca ai noroc.. soarta a dat peste mine si am gasit-o ! 

Dar pana la urma din cauza mea si din cauza ca tu ai inteles altceva s-a spulberat tot!

Cand am scris aceste randuri mana mea a scris dupa dictarea sufletului caci ochii mei nu au mai vazut, au fost plini de lacrimi iar inima mea mai avea un pic si inceta sa mai bata, fiecare lacrima care a alunecat pe obrazul meu, a fost o picatura din dragostea enorma pe care am purtato pentru tine.

Am incercat sa scap de ele dar au ramas in sufletul meu.. vreau sa iti spun ca ti-am scris o scrisoare cu picaturi de lacrimi din sufletul meu iar cu vantul ti-am soptit-o. Am chemat vantul si i-am spus sa te mangaie pentru ca eu nu mai pot..

 Cand simti o adiere de vant sa stii ca eu am trimis-o, de dorul tau, ca sa stii ca eu inca ma mai gandesc la tine...

esti singura persoana pe care nu am reusit s-o uit si nici nu o voi putea uita niciodata.. nu pot sa mi te scot din gand.. vreau sa vii sa-mi stergi lacrimile si sa-mi spui ca ma iubesti..

sa ma strangi in brate, te vreau inapoi langa mine mami..dar stiu ca nu se poate..

poate odata imi vei auzii glasul si te vei intoarce la mine.. sa iti spun acel cuvant pe care in fiecare zii ti-l spuneam cu gandul, cu fapta, sau cu vorba. 

Acel cuvant care venea din adancul sufletului meu..

Acea expresie care ma tulbura… 

Acel …

"Te iubesc"

…

Nesigura

doar moliile zac in mine si ma plac,

dar s-au mirat cand la ficat s-au imbatat,

m-au injurat, dar eu le-am zis ca e stricat,
la inima cand au ajuns, au cautat pan` la apus,

nu au gasit nimic exact, o piatra pe`un bilet  "eu am plecat"
si au tipat, ca nu-i normal, sa-mi caut inima`n spital,

de parca eu, o biata fata nu pot trai doar cu o piatra.
au tot mancat ce au mancat, un pic din splina,

din stomac..dar culmea, nu s-au saturat.. !
si sufletul mi l-au mancat, dar sincer nu m-am suparat,

era mai mult ca expirat, in mine nu s-ar fi distrat,

statea acolo suparat, mai bine ca mi l-au mancat,

si-n mine totul e alei,
lungi coridoare cu idei,
halal si vai de ei de zmei,

credeam in ei
dar cum sa crezi?!

cand far` sa vrei ramai doar tu

si cu.. alei.

in patul meu cel incomod,

m-asez...

un arc ma gadila in cot, ce sod !

iar capul imi sta spanzurat de perna din vechiul meu pat..
privesc tavanul inorat, doar el ma stie...

si zambetul meu colorat, el mi-l picteaza
cand stau in pat,
sunt ca o scama pe dulap,
in podul prafuit si-ntunecat..
la soare stralucesc ca un cristal,
dar cand se lasa seara,
am plecat .

ca o poveste,
sau doar o stare, de cacat!

Semneaza actele, te rog !

sangele imi e venin

cand faci popas in mine,

imi sfasii carnea

in pauzele tale dintre taceri.

suntem deja doua trenuri

ce merg cu viteza mare si de neclintit, 

insa in directii diferite.

as vrea sa scuip toate parerile de bine

cu tine din mine,

dar rana e inca vie

si nu s-au gasit suflete cicatrizante.

ochii tai au invatat sa ma treaca cu vederea

si inima ta cu uitarea,

dar poate marea clinti pietrele

in afara de a le curata?

da-mi doar un imbold

si n-am sa ma mai intorc.

esti prea trecut,

sunt prea petrecuta!

Ma micsorez !

nu exista absolut, perfectiune, stare ideala, sanatate tun,
privire de vultur, iubire fara imperfect, reactie instantanee!
exista doar dorinte si tinderi catre stari ideale-
dar scurta e viata !
si parca nu stii pe care cale sa o apuci;
ca acceptia uneia e refuzul tuturor celorlalte,
ca timpul dedicat uneia, inseamna pierderea oportunitatii altora,
ca a intelege ceva, se propaga in a uita altceva,
ca a fi cu tine, inseamna a nu mai fi cu nimeni,
caci tu mi-ai fi gand permanent si timp-irosit-pretuit.

si vezi tu, viata nu are indicatoare la fiecare pas
si nici harta facuta de cand lumea si pamantul,
harta ce poate fi o lume sau un punct microscopic al ei,
tu iti esti cartograf, si tu iti faci harta ta,
unde poti avea populatie, continente, ape, relief sau nu,
dar unde tu trebuie sa existi fara ezitari.

as urla de frica

as plange de singuratate,

dar ma contrazic

si fug si las in urma mea castele

si in fata mea vad numai nisip.

si ma catar pe oameni ca sa vad lumea de sus,
pentru ca eu caut sa am o panorama
in care sa surprind mereu si apusul si rasaritul,
in care lumina sa se separe de intuneric,
dar instantaneu ma reneg.
si totusi, e asa frumos de pe umerii lor:
oamenii par si mai mici
si mai tresar oameni-giganti ici-colo,
sunt asa maiestuosi si frumosi,
dar, la randul lor si ei stau in carca altora,
si toti par grei si mari.

si, stiti ?

zilele astea cand mi-am renumarat degetele, parca erau mai putine la numar

si bratele mi se micsorau in fata ochilor mei

si parca, fie nu-mi aminteam ce facusem cu o zi in urma,

fie nu intelegeam de ce eu pe mine ma urasc. .

Raspunsul: ori sunt prea mica si devin si mai mica,

ori lumea se intinde fara rusine,
ori ochii mei au nevoie de inca o pereche de ochi !?!

e asa de mare lumea

si oamenii sunt atat de mici

ca nici nu mai au loc in ea!

Timpul

Timpul fura eternitatea.
Fura tot!
Fura secunda..fura viata!
De ce nu-l aresteaza nimeni?
M-am saturat sa tot treaca timpul pe langa mine si eu nici macar sa nu-l simt.
Vezi ca trec orele..zilele..
Azi e marti de exemplu.
S-a dus si saptamana asta.
Si parca ieri era vineri..
Totusi timpul este foarte inselator.
De cate ori ai lasat lucrurile spunand: "Lasa ca am timp!" si apoi ti-ai dat seama ca nu mai ai nimic?
Totusi am invatat sa ne luptam cu timpul.
Si ne luptam in fiecare zi.
El moare.
In fiecare zi moare.
Si e mort pentru totdeauna.
Tot ce-a fost ieri este pierdut pentru totdeauna.


Asa ca traieste azi!
Traieste ce ai!
Traieste ce vezi!
Nu te mai gandi la viitor, ca asa nu mai traiesti nimic..nici prezentul si nici viitorul.






...timpul este prea lent pentru cei care asteapta..
prea iute pentru cei care se tem..
prea lung pentru cei care se plang..
prea scurt pentru cei care sarbatoresc..
dar pentru cei care iubesc..timpul este o eternitate!

Catre hotul de parfum

nu-s nici saraca de suflet, 

nici mazgalitoare de hartie, 

sunt simpla vanatoare de tine, 

singura prada care m-ar indestula.

 

compasul inimii mele, si-a infipt acul

in inima ta,

captiva in propria tinta.

ma pot desfasura numai 

in sfera emisiilor de gand in comun.

musti din mine fara sa realizezi, 

indemnat doar de mireasma,

mi-ai rupt floarea 

si mi-ai luat parfumul,

hot primitiv de miresme.

sunt goala.

stropeste-ma cu tine, 

indeasa-mi inima in parfumul tau

si voi deveni plina.

cine nu a iubit niciodata, sa iubeasca maine,

iar cine a iubit, sa iubeasca tot maine

si sa nu risipeasca parfumul iubirii,

ca e numai unul si e epuizabil.

In cuptorul din suflet

                                            

ma scurg in timp fara sa fac vreo poza 

cu drumurile parcurse,

nu iubesc pe oricine si oricum,

dar cand iubesc, nu incetez

nici dupa ce procesul in sine s-a incheiat.

se poate sa simt acelasi lucru ca acela de ieri,

dar sa-l privesc diferit.

uneori, mi-e somn cand dorm,

si la o simpla clipire, dragostea,

mi se poate transforma in dispret,

doar pentru cei care conteaza cu adevarat.

nu zbor,

exersez si ma uit la altii,

dar nimeni nu va afla ca am aripi,

daca nu ma arunc in gol.

nu stiu sa scriu,

inca invat si-mi aduc aminte 

sfatul unei persoane dragi:

"nu ridica niciodata pixul tau negru de pe hartie"

si nu-l ridic!

iar totul e cursiv si totusi inestetic.

cu o flexibilitate acerba

ma fac mica la frig,

ma matai la cald

si ma camuflez pe umbrele altora

astfel ca uneori urlu cuvinte mute

si nu ma poti intelege

decat urmarindu-mi dansul buzelor

si inchipuindu-ti vocea mea.

cu cat timpul fuge las si lasa in urma numai ravagii

si pe alocuri impliniri,

realizez ca traiesc intr-un "calcul"

de la 1 pana la "n"

cu un "i" ce creste cu o unitate la fiecare pas,

"iar eu sunt doar o variabilă!"

dar spre deosebire de calculatoare,

eu nu am un "Recycle Bin" care sa stearga totul

la un singur click,

sa-mi eliberez spatiul pe disc si sa ma reinstalez.

mereu, vor ramane in mine faramite din mine-le de altadata

si frustrari, lucruri de retusat, resentimente

si nenumarate alte programe in bara.

din acelasi trunchi,

pleaca ramuri in directii diferite,

din mine,

pleaca ganduri in directii si sensuri diferite,

rareori opuse,

ceea ce da un infinit 0.