zmeul ei

o dezamagise si el,
zmeul ei..

singurul in care mai credea, singurul la care visa.
zmeul. el. idealul.
incepu sa planga in hohote, nici tigarile nu o mai calmau, fuma,tigara dupa tigara ..
avea atatea intrebari..
dar cine sa ii raspunda?
cine sa-i simta durerea din suflet?
cine sa-i stearga lacrimile si sa o imbratiseze?

nimeni !

pentru ca zmeii nu existau...
pentru ca el, in care se ascunsese sufletul ei, o stersese din poveste..
povestea lui, nu a ei..

isi inchise sufletul in globul de cristal si promise sa nu mai creada in zmei si sterse numele lui din suflet..
suspina printre lacrimi si isi sterse ploapele triste..


azi zmeul pleca din lumea ei..